Licenta in psiho-socio-pedagogie – Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul”, Facultatea de Psihosociologie
- Alternative de tratament pentru tulburarea de stres post-traumatic - August 22, 2023
- Toate cele 150 de simptome ale anxietatii - December 19, 2022
- Legătura dintre consumul de cafea la pacienții cu anxietate și depresie - December 19, 2022
Mare parte din populația lumii suferă de diferite forme de depresie.
Depresia majoră este o afecțiune ce afectează aproximativ 10% din populație. Dacă nu este tratată, depresia majoră poate duce la probleme de sănătate pe termen lung.
Ce este depresia majoră, cum se manifestă, ce riscuri presupune atunci când nu este tratată și cum poate fi combătută?
Despre toate aceste lucruri, și nu numai, te invităm să citești în acest articol.
Ce este depresia majoră?
Depresia majoră este o tulburare a dispoziției care apare atunci când cineva experimentează sentimente de tristețe, pierdere, inutilitate, deznădejde, neputință, vinovăție, agitație, iritabilitate, insomnie, neliniște, modificări ale apetitului, gânduri de moarte, sinucidere sau gânduri recurente despre automutilare.
Aceste sentimente durează mai mult de două săptămâni și cauzează suferință semnificativă sau afectarea funcționării.
Care sunt simptomele tulburării depresive majore?
Simptomele pot varia în funcție de persoana care le experimentează.
Simptomele comune ale depresiei includ oboseala, tulburări de somn, lipsa de interes, energie scăzută, concentrare slabă, dificultăți în luarea deciziilor, scăderea motivației, izbucniri de furie, frustrare, lipsa poftei de mâncare, anxietate, sentimente de vinovăție, autoînvinovățire, dureri de cap sau ideile suicidare.
Conform specialiștilor, femeile sunt mai predispuse a dezvolta depresii majore, datorită faptului că sunt mai stresate și au un risc mai predispus la traume.
Ce cauzează tulburarea depresivă majoră?
Depresia este adesea asociată cu o varietate de tulburări fizice, inclusiv boli de inimă, diabet, cancer, artrită și probleme tiroidiene. Nu există o singură cauză a depresiei; cu toate acestea, mulți factori contribuie la apariția ei.
Există mulți factori care pot contribui la tulburarea majoră, dar cei mai importanți sunt:
- Depresia este de multe ori cauzată de o traumă sau un eveniment emoțional;
- Combinația dintre genetică și alegerile stilului de viață poate duce, de asemenea, la depresie. De exemplu, persoanele care au un istoric familial de depresie sunt mai predispuse să o dezvolte. De asemenea, persoanele care mențin obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul țigărilor sau mâncatul în exces, pot deveni depresive ca urmare;
- Chimia creierului joacă un rol în provocarea depresiei – anumiți neurotransmițători (mesageri chimici) pot fi prea mici sau prea mari la o persoană cu depresia majoră. Disfuncția acestor substanțe chimice ar putea provoca simptome precum calitatea slabă a somnului și iritabilitate, gânduri de sinucidere și niveluri crescute de anxietate.
Cum se tratează tulburarea depresivă majoră?
Tratamentul implică abordarea oricăror afecțiuni medicale subiacente și administrarea de medicamente, dacă acestea sunt prescrise.
Dacă aceste tratamente eșuează, se recomandă terapia prin discuții, psihoterapia. Terapia cognitiv-comportamentală este cel mai eficient tratament pentru depresie.
Terapia cognitiv-comportamentală îi ajută pe oameni să învețe abilități pentru a face față emoțiilor negative și să își recunoască propriile modele de gândire iraționale. S-a dovedit a fi mai eficientă decât medicația singură.
1. Medicamentație
Există o serie de medicamente disponibile pentru tratarea depresiei majore, iar fiecare dintre acestea are propriile beneficii și dezavantaje.
Unele dintre cele mai frecvent prescrise antidepresive includ inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antidepresive triciclice, inhibitori ai monoaminoxidazei.
Fiecare medicament are propriul set de efecte secundare, de care trebuie să se țină cont atunci când se alege un antidepresiv.
Totuși specialiști susține că frecvența efectelor secundare, cum ar fi disfuncția sexuală și tulburările de somn au tot crescut în ultimii ani. (1)
În plus, unele persoane pot considera că un tip de antidepresiv este mai eficient decât altul. Este important să lucrezi cu un medic care îți poate prescrie cel mai bun tratament pentru circumstanțele tale individuale.
De asemenea, suplimentele alimentare, precum ZenMaster, au un rol major în tratarea depresiei. Acesta conține substanțe ce pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei majore, având proprietăți asemănătoare antidepresivelor.
2. Psihoterapie
Există dovezi care susțin eficacitatea psihoterapiei pentru tratarea depresiei majore.(2)
Psihoterapia s-a dovedit a fi eficientă în ameliorarea simptomelor și în îmbunătățirea sănătății mintale, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Aceasta se concentrează pe schimbarea tiparelor de gândire și a comportamentelor nesănătoase, pune accentul pe îmbunătățirea abilităților de comunicare și oferă sprijin care poate contribui la îmbunătățirea sănătății mentale în general.
Unele efecte secundare comune asociate cu tratamentul psihoterapeutic pentru depresia majoră includ creșterea sentimentelor de tristețe sau vinovăție, anxietate, calitatea sau cantitatea slabă a somnului, scăderea apetitului sau pierderea în greutate, sentimentul de copleșire sau senzația că viața nu merită trăită.
Cu toate acestea, aceste efecte secundare dispar, de obicei, după finalizarea tratamentului.
Complicații
Depresia majoră este o afecțiune medicală gravă care poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Aceasta nu este doar o problemă emoțională – este, de asemenea, una fizică, ce implică complicații precum:
- Complicații la locul de muncă sau la școală – neprezentarea din cauza lipsei de concentrare sau de motivație, imposibilitatea de a respecta termenele limită și scăderea notelor;
- Sănătate fizică precară – din cauza nivelurilor scăzute de energie, obezității, alimentației deficitare, ceea ce duce adesea la rate crescute de boli grave, cum ar fi bolile de inimă și alte boli cronice;
- Probleme de relaționare – deoarece persoanele cu depresie majoră se luptă adesea cu interacțiunile interpersonale. Aceștia se pot răzbuna pe cei dragi fără motiv sau pot deveni retrași și izolați din cercurile sociale;
- Dificultăți financiare – ca urmare a complicațiilor la locul de muncă.
Diagnostic
Există trei factori principali pe care medicii îi folosesc pentru a diagnostica depresia majoră: simptomele pacientului, istoricul familial și testele psihologice.
Simptomele pacientului pot include tristețea persistentă sau pierderea interesului pentru activitățile care îți plăceau cândva, gânduri recurente de moarte sau sinucidere, dificultăți de somn sau modificări ale tiparelor de apetit.
Anamneza familiei este, de asemenea, importantă, deoarece poate indica, dacă există riscul ca tu însuți să dezvolți depresie majoră.
Dacă părinții sau rudele tale au trecut prin episoade severe de depresie, acest lucru poate semnala o probabilitate crescută ca și tu să dezvolți această afecțiune.
Testele psihologice pot ajuta la identificarea semnelor de anxietate și a schimbărilor de dispoziție – ambele caracteristici comune ale tulburării depresive majore – precum și a tulburărilor cognitive (adică probleme cu abilitățile de gândire).
Concluzie
Este important de știut că depresia majoră afectează milioane de oameni în fiecare an. De cele mai multe ori, este nevoie de timp înainte de a-ți da seama că suferi de această afecțiune.
Nu uita să fii atent la simptomele menționate mai sus și să te adresezi unui specialist dacă acestea persistă pe o perioadă mai lungă de timp.
Nu toți cei care suferă de depresie majoră vor răspunde bine la medicație, dar a vorbi despre sentimentele tale te poate ajuta să faci față situației mai eficient.
Sursa:
1. Ferguson JM. SSRI Antidepressant Medications: Adverse Effects and Tolerability. Prim Care Companion J Clin Psychiatry. 2001;3(1):22-27. doi:10.4088/pcc.v03n0105.
2. Nieuwsma JA, Trivedi RB, McDuffie J, Kronish I, Benjamin D, Williams JW. Brief psychotherapy for depression: a systematic review and meta-analysis. Int J Psychiatry Med. 2012;43(2):129-151. doi:10.2190/PM.43.2.c
No comment yet, add your voice below!